Vechiul Testament
Traducere autentificata de Sf Sinod.

ISTORIA OMORARII BALAURULUI SI A SFARAMARII LUI BEL
(LUATA DE LA SFARSITUL CARTII LUI DANIEL)



CAPITOLUL 1
Slujba idolilor. Moartea balaurului si izbavirea lui Daniel din groapa leilor.

  1 Si regele Astiag s-a adaugat la parintii sai si a luat Cirus Persul imparatia lui.
  2 Si a vietuit Daniel impreuna cu regele acesta si a intrecut cu marirea pe toti prietenii lui.
  3 Si era un idol la Babiloneni, pe care il chema Bel, si se cheltuia la el in toata ziua faina de grau douasprezece masuri, patruzeci de oi si sase vedre de vin.
  4 Si regele il cinstea pe el si mergea in toate zilele de i se inchina; iar Daniel se inchina Dumnezeului sau.
  5 Si a zis regele: Pentru ce nu te inchini lui Bel?
  6 Iar el a zis: Pentru ca nu cred in idolii facuti de maini, ci in Dumnezeul cel viu, Care a facut cerul si pamantul si are stapanire peste tot trupul.
  7 Si i-a zis regele: Dar nu ti se pare tie, ca Bel este dumnezeu viu? Nu vezi cate mananca si bea in toate zilele?
  8 Si a zis Daniel razand: Nu te insela, stapania ta; acesta este de lut inauntrul lui, si in afara de arama, nici nu mananca si nici nu bea vreodata.
  9 Si maniindu-se regele, a chemat pe preotii lui si le-a zis: De nu-mi veti spune cine este cel care mananca jertfa aceasta, veti muri.
10 Iar de-mi veti arata ca Bel mananca acestea, Daniel va muri, pentru ca a hulit pe Bel.
11 Si a zis Daniel regelui: Asa sa fie, dupa cuvantul tau.
12 Si erau preotii lui Bel saptezeci, afara de femei si de prunci.
13 Si a venit regele cu Daniel in templul lui Bel.
14 Si au zis preotii lui Bel: Iata noi iesim afara, iar tu, rege, pune bucatele si vinul si inchide usa si o pecetluieste cu inelul tau.
15 Si dimineata cand vei veni, de nu vei afla toate mancate de Bel, sa murim noi sau, dimpotriva, Daniel cel care a mintit asupra noastra.
16 Iar ei ziceau asa, pentru ca facusera pe sub masa intrare ascunsa si printr-aceea intrau totdeauna si mancau acelea.
17 Si dupa ce au iesit ei si regele a pus bucatele inaintea lui Bel, a poruncit Daniel slugilor sale si au adus cenusa si au presarat-o in tot templul, in fata regelui.
18 Si, iesind, a inchis usa si au pecetluit-o cu inelul regelui si s-au dus;
19 Iar preotii au venit noaptea, dupa obiceiul lor, si femeile lor si pruncii lor, si au mancat si au baut.
20 Si a venit dimineata regele si Daniel impreuna cu el.
21 Si a zis regele: Intregi sunt pecetile Daniele? Iar el a zis: Intregi, stapane.
22 Si indata ce s-a deschis usa, uitandu-se pe masa, regele a strigat cu glas mare: Mare esti Bel. Si nu este la tine nici un viclesug.
23 Si a ras Daniel si a oprit pe rege ca sa nu intre inauntru, si a zis: Vezi fata pamantului si cunoaste ale cui sunt urmele acestea.
24 Si a zis regele: Vad ca sunt urme de barbati, de femei si de prunci.
25 Si maniindu-se regele, atunci a prins pe preoti si pe femei si pe fiii lor; si i-au aratat lui usile cele ascunse prin care intrau si mancau cele de pe masa.
26 Si i-a omorat pe ei regele, si pe Bel l-a dat lui Daniel, si l-a stricat pe el si capistea lui.
27 Si era un balaur mare intr-un loc si-l cinsteau pe el Babilonenii.
28 Si a zis regele catre Daniel: Oare vei zice ca si acesta este de arama?
29 Acesta este viu si mananca si bea, nu vei mai putea zice ca si acesta nu este dumnezeu viu; deci inchina-te lui.
30 Si a zis Daniel: Domnului Dumnezeului meu ma voi inchina, ca Acela este Dumnezeu viu; iar tu, o, rege, da-mi slobozenie si voi omori balaurul fara de sabie si fara de toiag.
31 Si a zis regele: ti-l dau tie. Si a luat Daniel rasina si seu si par si le-a fiert la un loc si a facut cocoloase si le-a aruncat in gura balaurului si, mancand, a plesnit balaurul.
32 Si a zis Daniel: Iata inchinaciunile voastre.
33 Si cand au auzit Babilonenii, s-au mahnit foarte si s-au pornit impotriva regelui.
34 Si au zis: Iudeu s-a facut regele; pe Bel I-a stricat, pe balaur l-a omorat si pe preoti i-a taiat.
35 Si venind la rege, i-au zis: Da-ne noua pe Daniel;
36 Iar de nu, te vom ucide pe tine si casa ta.
37 Si vazand regele ca se pornise asupra lui foarte, si silit fiind, a dat lor pe Daniel.
38 Iar ei l-au aruncat intr-o groapa cu lei, si a fost acolo sase zile.
39 Si erau in groapa sapte lei, si le da lor pe zi doua trupuri de osanditi si doua oi; iar atunci nu le-au dat lor nimic, ca sa manance pe Daniel.
40 Si era atunci Avacum prooroc in  tara Iudeilor si acela fiersese fiertura, si a pus paine in scafa, si mergea la camp sa duca seceratorilor.
41 Si a zis ingerul Domnului catre Avacum: Du pranzul care-l ai, in Babilon, lui Daniel, in groapa leilor.
42 Si a zis Avacum: Doamne! Babilonul nu l-am vazut si groapa n-o stiu unde este!
43 Si l-a luat ingerul Domnului de crestet si, tinandu-l de parul capului sau, l-a pus in Babilon deasupra gropii, intru repeziciunea duhului sau.
44 Si a strigat Avacum zicand: Daniele! Daniele! Ia mancarea pe care ti-a trimis-o tie Dumnezeu.
45 Si a zis Daniel: O, Ti-ai adus aminte de mine, Dumnezeule, si n-ai parasit pe cei care Te cauta si Te iubesc pe Tine!
46 Si s-a sculat Daniel si a mancat; iar ingerul Domnului indata a dus pe Avacum la locul sau.
47 Iar regele a purces a saptea zi sa planga pe Daniel, si a venit la groapa, s-a uitat inauntru, si iata Daniel sedea.
48 Si a strigat regele cu glas mare, zicand: Mare esti, Doamne Dumnezeul lui Daniel! Si nu este altul afara de Tine.
49 Si l-a scos pe el din groapa;
50 Iar pe cei care voisera pieirea lui, i-a aruncat in groapa, si i-au mancat leii dinaintea lui.


Sfarsit