DANIEL
CAPITOLUL 1
Tinerii evrei, alesi de Nabucodonosor, respecta legea data stramosilor.
1 In anul al treilea al domniei lui Ioiachim, regele lui Iuda, a pornit
Nabucodonosor, regele Babilonului, impotriva Ierusalimului si 1-a impresurat.
2 Si a dat Domnul in mana lui pe Ioiachim, regele lui Iuda, si o parte
din vasele templului lui Dumnezeu, pe care le-a dus in tara Sinear, in
templul dumnezeului lui si a asezat aceste vase in vistieria acestui dumnezeu.
3 Si a zis regele catre Aspenaz, cel mai mare peste famenii sai, sa
aduca dintre fiii lui Israel, din neam regesc si din cei din vita aleasa,
4 Patru tineri fara nici un cusur trupesc, frumosi la chip si iscusiti
in toata intelepciunea, cunoscatori a toata stiinta, cu adanca putere de
patrundere si plini de ravna, ca sa slujeasca in palatul regelui, ca sa-i
invete pe ei scrisul si limba Caldeilor.
5 Si sa-i invete pe ei vreme de trei ani, dupa trecerea carora sa
intre in slujba regelui. Pentru aceasta, regele le-a randuit sa li se dea
in fiecare zi bucate din bucatele lui si vin din vinul lui.
6 Printre ei se aflau din fiii lui Iuda: Daniel, Anania, Misael si
Azaria.
7 Si capetenia famenilor le-a dat nume si a chemat pe Daniel, Beltsatar,
pe Anania, Sadrac, pe Misael, Mesac si pe Azaria, Abed-Nego.
8 si Daniel si-a pus in gand sa nu se spurce cu bucatele si vinul
regelui si a cerut voie capeteniei famenilor sa nu se pangareasca.
9 Si Dumnezeu i-a dat sa afle inaintea capeteniei famenilor bunavointa
sl indurare.
10 Si a zis capetenia famenilor catre Daniel: "Ma tem numai de domnul
meu, regele, care v-a randuit mincarurile si bauturile; pentru ce sa vada
el mai trase chipurile voastre decat ale tinerilor celor de o varsta cu
voi? Voi puneti in primejdie capul meu inaintea regelui.
11 Si a grait Daniel catre supraveghetorul pe care capetenia famenilor
il pusese peste Daniel, Anania, Misael si Azaria:
12 "Incearca o data cu servii tai timp de zece zile si da-ne sa mancam
bucate din zarzavaturi si sa bem apa!
13 Apoi sa te uiti la chipurile noastre si la chipul tinerilor care
mananca din bucatele regelui si cum ti se va parea, asa fa cu supusii tai!"
14 Atunci el le-a ascultat aceasta rugaminte si a incercat timp de
zece zile.
15 Si dupa un rastimp de zece zile, ei aratau mai frumosi si mai grasi
la trup decat toii tinerii care mancau din bucatele regelui.
16 Atunci supraveghetorul le-a inlocuit mancarea lor si vinul - bautura
dor - si le-a dat mancaruri de legume.
17 Si acestor patru tineri le-a dat Dumnezeu stiinta si pricepere
in oricare scriere, precum si intelepciune, incat Daniel putea sa talcuiasca
vedeniile si visele.
18 Si dupa acel rastimp hotarat de rege ca sa-i aduca, i-a infatisat
capetenia famenilor inaintea lui Nabucodonosor.
19 Si a grait regele cu ei, dar n-a aflat pe nimeni printre ei toti
ca pe Daniel, Anania, Misael si Azaria. Si ei au inceput sa slujeasca pe
rege.
20 Si in toate intrebarile, asupra carora regele le cerea dezlegarea,
cand era vorba de intelepciune si de pricepere, ii gasea pe ei de zece
ori mai isteti decat magii si prezicatorii din tot regatul lui.
21 Si a ramas Daniel acolo pana in anul intai al domniei lui Cirus.
CAPITOLUL 2
Visul regelui talcuit de Daniel.
1 Si in anul al doilea al domniei lui Nabucodonosor, a visat Nabucodonosor
vise, iar duhul lui s-a tulburat si somnul nu-l mai prindea.
2 Si a poruncit regele sa cheme pe vrajitori, pe prezicatori, pe magi
si pe caldei, ca sa-i spuna regelui visele lui; si ei au intrat si s-au
infatisat inaintea regelui.
3 Si le-a zis lor regele: "Am visat un vis; duhul imi este tulburat
si vreau sa stiu visul".
4 Atunci caldeii au grait catre rege in grai arameian: "O, rege, sa
traiesti in veac! Spune servilor tai visul si noi iti vom descoperi talcuirea".
5 Raspuns-a regele si a zis catre caldei: "Sa stiti ca hotararea am
luat-o! Daca nu-mi veti face cunoscut visul si talcuirea lui, veti fi taiati
in bucati, iar casele voastre prefacute in gramezi de ruine.
6 Dar daca imi faceti cunoscut visul si talcuirea lui veti primi de
la mine daruri bogate si cinstire multa; deci aratati-mi visul si talcuirea
lui!"
7 Ei au raspuns pentru a doua oara si au zis: "0 rege, spune servilor
tai visul, iar noi iti vom face cunoscuta talcuirea lui!"
8 Raspuns-a si a zis regele: "Fara indoiala, eu stiu ca voi cautati
sa castigati vreme, fiindca vedeti ca eu hotararea am luat-o;
9 Ca daca nu-mi faceti cunoscut visul, este ca aveti de gand sa va
sfatuiti unul cu altul si sa spuneti inaintea mea vorbe mincinoase si inselatoare,
pana cand vremurile se vor schimba. De aceea spuneti-mi acum visul si eu
voi sti daca voi puteti sa-mi descoperiti si talcuirea lui!"
10 Raspuns-au caldeii in fata regelui si au zis: "Nu se afla om pe
pamant care sa poata face cunoscut ceea ce cere regele, fiindca nici un
rege, oricat de mare si de puternic ar fi, nu ar cere asa ceva de la nici
un talcuitor de semne, vrajitor, sau caldeu.
11 Si lucrul pe care il cere regele este greu si nimeni altul nu poate
sa-l descopere inaintea lui, decat zeii al caror locas nu este printre
cei muritori".
12 Din aceasta pricina regele s-a maniat si, in marea lui furie, a
poruncit sa fie ucisi toti inteleptii din Babilon.
13 Cand a iesit porunca, sa fie omorati inteleptii, trebuia sa fie
omorat si Daniel si cei dimpreuna cu el.
14 Atunci Daniel si-a indreptat cuvantul cu intelepciune si iscusinta
catre Arioh, mai-marele garzii regelui, care iesise sa omoare pe inteleptii
din Babilon,
15 Si a inceput sa graiasca catre Arioh, imputernicitul regelui: "De
ce a dat regele o porunca asa de aspra?" Dupa ce Arioh i-a lamurit lui
Daniel rostul poruncii,
16 Daniel a plecat si a rugat pe rege sa-i lase vreme ca sa-i descopere
talcul.
17 Dupa aceasta Daniel s-a dus in casa lui si a dat de stire lui Anania,
Misael si Azaria, prietenii lui, care este pricina,
18 Cerandu-le sa roage fierbinte milostivirea lui Dumnezeu din ceruri
pentru aceasta taina, ca sa nu lase sa piara Daniel si prietenii lui impreuna
cu ceilalti intelepti ai Babilonului.
19 Atunci i s-a descoperit lui Daniel taina aceasta intr-o vedenie
de noapte. Si a preaslavit Daniel pe Dumnezeul cerului.
20 Si a inceput Daniel a grai: "Sa fie numele lui Dumnezeu binecuvantat
din veac si pana in veac, ca a Lui este intelepciunea si puterea.
21 Si El este Cel care schimba timpurile si ceasurile, Cel care da
jos de pe tron pe regi si Cel care ii pune; El da intelepciune celor intelepti
si stiinta celor priceputi.
22 El descopera cele mai adanci si cele mai ascunse lucruri, stie
ce se petrece in intuneric si lumina salasluieste cu El.
23 Pe Tine, Dumnezeule al parintilor mei, Te preaslavesc si Iti multumesc
tie, ca mi-ai dat mie intelepciune si pricepere si m-ai facut sa cunosc
acum ceea ce noi Ti-am cerut rugandu-Te, caci Tu ne-ai descoperit taina
regelui".
24 Apoi Daniel s-a dus la Arioh, pe care regele il insarcinase sa
omoare pe inteleptii Babilonului si i-a grait asa: "Nu da mortii pe inteleptii
Babilonului! Du-ma inaintea regelui si eu ii voi descoperi regelui talcuirea".
25 Atunci Arioh a dus grabnic inauntru pe Daniel in fata regelui si
i-a vorbit astfel: "Am gasit un iudeu dintre cei adusi in robie care poate
sa talcuiasca visul".
26 Raspuns-a regele si a zis catre Daniel, care se cheama Beltsatar:
"Oare esti tu in stare sa-mi spui visul pe care l-am avut precum si talcuirea
lui?"
27 Daniel a raspuns inaintea regelui zicand: "Taina pe care vrea sa
o afle regele nu pot s-o faca cunoscuta lui nici inteleptii, nici prezicatorii,
nici vrajitorii, nici cititorii in stele.
28 Dar este un Dumnezeu in ceruri, Care descopera tainele si Care
a facut cunoscut regelui Nabucodonosor ce se va intampla in vremurile ce
vor veni. Iata care este visul si vedenia pe care le-ai avut cand erai
culcat in patul tau:
29 Tie, rege, iti treceau ganduri prin minte, cand erai in patul tau,
pentru ceea ce se va intampla mai pe urma si Cel ce ti-a descoperit taina
ti-a dat sa stii ce va fi.
30 Si mie, nu prin intelepciunea care ar fi in mine mai mult decat
la toti cei vii, mi s-a descoperit taina aceasta, ci ca sa se faca stiut
regelui intelesul ei ca sa cunosti gandurile inimii tale.
31 O, rege! Tu priveai si iata un chip - acest chip era peste masura
de mare si stralucirea lui neobisnuita statea inaintea ta si infatisarea
lui era grozava.
32 Acest chip avea capul de aur curat, pieptul si bratele de argint,
pantecele si coapsele de arama,
33 Pulpele de fier, iar picioarele o parte de fier si o parte de lut.
34 Tu priveai si iata o piatra desprinsa, nu de mana, a lovit chipul
peste picioarele de fier si de lut si le-a sfaramat.
35 Atunci au fost sfaramate in acelasi timp fierul, lutul, arama,
argintul si aurul si au ajuns ca pleava de pe arie vara si vantul le-a
luat cu sine fara ca sa se gaseasca locul lor; iar piatra care a lovit
chipul a crescut munte mare si a umplut tot pamantul.
36 Iata visul, iar talcuirea lui o vom spune inaintea regelui.
37 Tu, rege al regilor, caruia Dumnezeul cerului i-a dat regatul,
puterea, taria si marirea,
38 Si in mainile caruia a dat pe fiii oamenilor in orice tinut ar
locui, precum si fiarele campului si pasarile cerului si i-a dat stapanire
peste toate, tu esti capul de aur.
39 Si dupa tine se va ridica un alt regat mai mic decat al tau, apoi
un al treilea regat de arama, care va stapani peste tot pamantul.
40 Si un al patrulea regat va fi tare ca fierul si, dupa cum fierul
sfarama si zdrobeste totul, asa si el va sfarama si va preface totul in
pulbere, ca fierul care face totul bucati.
41 Iar picioarele pe care le-ai vazut si degetele, unele de lut de
olar si altele de fier, inseamna ca va fi un regat impartit si va fi tare
ea fierul, dupa cum tu ai vazut fier amestecat cu lut.
42 Si degetele picioarelor, unele de fier si altele de lut, inseamna
ca regatul va fi parte tare, parte subred.
43 Si dupa cum ai vazut fierul amestecat cu lutul, asa se vor amesteca
prin inrudiri, dar nu vor avea legatura temeinica intre ele, dupa cum fierul
nu se poate amesteca la un loc cu lutul.
44 Iar in vremea acestor regi, Dumnezeul cerului va ridica un regat
vesnic care nu va fi nimicit niciodata si care nu va fi trecut la alt popor;
El va sfarama si va nimici toate aceste regate si singur El va ramane in
veci.
45 Dupa cum tu ai vazut ca o piatra a fost desprinsa din munte, nu
de mana, si a zdrobit fierul, arama, lutul, argintul si aurul, Marele Dumnezeu
a dat de stire regelui ceea ce va fi in viitor; visul este adevarat si
talcuirea lui neindoielnica".
46 Atunci imparatul Nabucodonosor a cazut cu fata la pamant si s-a
inchinat inaintea lui Daniel si a dat porunca sa-i aduca jertfe si tamaieri.
47 Raspuns-a regele catre Daniel si a zis: "Cu adevarat ca Dumnezeul
vostru este Dumnezeul dumnezeilor si Stapanul regilor, descoperitorul tainelor,
caci tu ai putut sa descoperi aceasta taina".
48 Atunci regele a ridicat la mare vrednicie pe Daniel si i-a dat
daruri si numeroase lucruri de mare pret si 1-a pus guvernator peste tot
tinutul Babilonului si capetenie peste toti inteleptii Babilonului.
49 La rugamintea lui Daniel, regele a insarcinat pe Sadrac, Mesac
si Abed-Nego cu ocarmuirea tinutului Babilonului, iar Daniel a ramas la
curtea regelui.
CAPITOLUL 3
Chipul cel de aur si cei trei tineri in cuptorul de foc.
1 Regele Nabucodonosor a facut un chip de aur inalt de saizeci de coti,
lat de sase coti si 1-a asezat in campia Dura (Deir) din tinutul Babilonului.
2 Si regele Nabucodonosor a trimis sa adune pe satrapi, pe mai-marii
dregatori, pe carmuitori, pe conducatorii ostirilor, pe vistiernici, pe
cunoscatorii de legi, pe judecatori si pe toti ceilalti dregatori ai tinuturilor,
ca sa vina la sfintirea chipului pe care il ridicase regele Nabucodonosor.
3 Atunci s-au adunat satrapii, dregatorii cei mari, carmuitorii, conducatorii
ostirilor, vistiernicii, legiuitorii, judecatorii si toti ceilalti dregatori
ai tinuturilor la sfintirea chipului pe care il ridicase Nabucodonosor
si au stat inaintea chipului ridicat de Nabucodonosor.
4 Si indata un crainic a strigat cu glas tare: "Iata ce vi se porunceste
voua, popoarelor, neamurilor si limbilor:
5 De indata ce veti auzi glasul trambitei, flautului, chitarei, harpei,
psalterionului, cimpoiului si al tuturor instrumentelor muzicale, veti
cadea la pamant si va veti inchina chipului de aur pe care 1-a ridicat
regele Nabucodonosor;
6 Iar cine nu va cadea la pamant si nu se va inchina, chiar in acea
clipa va fi aruncat in mijlocul unui cuptor cu foc arzator!"
7 De aceea, cand toate popoarele au auzit glasul trambitei, al flautului,
al chitarei, al harpei, al psalterionului si al tuturor instrumentelor
muzicale, toate popoarele, neamurile si limbile au cazut la pamant si s-au
inchinat chipului de aur pe care il ridicase regele Nabucodonosor.
8 In acelasi timp s-au apropiat cativa barbati caldei, care au parat
pe iudei.
9 Ei au inceput sa spuna regelui Nabucodonosor: "O, rege, sa traiesti
in veac!
10 Tu porunca ai dat, ca oricine va auzi glasul trambitei, al flautului,
al chitarei, al harpei, al psalterionului, al cimpoiului si al altor instrumente
muzicale, sa cada la pamant si sa se inchine chipului de aur.
11 Iar cine nu va cadea la pamant, nici se va inchina, sa fie aruncat
in mijlocul unui cuptor cu foc arzator.
12 Dar sunt niste iudei, pe care i-ai pus carmuitori peste tinutul
Babilonului: Sadrac, Mesac si Abed-Nego. Acesti barbati, nici ca au luat
in seama porunca ta, o, rege; dumnezeului tau nu-i slujesc si chipului
de aur pe care tu l-ai inaltat nu-i aduc inchinare!"
13 Atunci regele Nabucodonosor, plin de manie si de zbucium, a poruncit
sa i se aduca inainte Sadrac, Mesac si Abed-Nego. Indata au adus pe acesti
barbati inaintea regelui.
14 Nabucodonosor le-a zis: "Este, oare, adevarat, Sadrac, Mesac si
Abed-Nego, ca voi nu slujiti dumnezeului meu si chipului de aur pe care
eu l-am asezat si nu-i cadeti la pamant cu rugaciuni?
12 Acum, fiti gata si atunci cand veti auzi glasul trambitei, al flautului,
al chitarei, al harpei, al psalterionului, al cimpoiului si al altor instrumente
muzicale, sa cadeti la pamant si sa va inchinati chipului pe care eu l-am
facut; iar daca nu vreti sa va inchinati, intr-o clipa veti fi aruncati
in mijlocul unui cuptor cu foc arzator. Si care dumnezeu va va scapa din
mana mea?"
16 Raspuns-au Sadrac, Mesac si Abed-Nego si au zis regelui: O, Nabucodonosor,
noi n-avem nevoie ca la aceasta sa-ti dam un raspuns!
17 Daca, intr-adevar, Dumnezeul nostru Caruia Ii slujim poate sa ne
scape, El ne va scapa din cuptorul cel cu foc arzator si din mana ta, o,
rege!
18 Si chiar daca nu ne va scapa, stiut sa fie de tine, o, rege, ca
noi nu vom sluji dumnezeilor tai si inaintea chipului de aur pe care tu
l-ai asezat nu vom cadea la pamant!"
19 Atunci Nabucodonosor s-a umplut de manie si si-a schimbat infatisarea
fetei sale fata de Sadrac, Mesac si Abed-Nego. Si incepand iarasi a grai,
a poruncit sa incalzeasca cuptorul de sapte ori mai mult decat era de obicei.
20 Si a poruncit celor mai puternici oameni din ostirea lui sa lege
pe Sadrac, Mesac si Abed-Nego si sa-i arunce in cuptorul cel cu foc arzator.
21 Atunci acesti oameni, imbracati cum erau, cu mantie, incaltaminte,
palarie si cu toata imbracamintea lor, au fost legati si aruncati in mijlocul
cuptorului cu foc arzator.
22 Fiindca porunca regelui era grabnica si cuptorul foarte infierbantat,
acei oameni care au aruncat pe Sadrac, Mesac si Abed-Nego au fost mistuiti
de vapaia focului.
23 Si acesti trei barbati, Sadrac, Mesac si Abed-Nego au cazut legati
in mijlocul cuptorului cu foc arzator.
24 Atunci regele Nabucodonosor a fost cuprins de spaima si s-a sculat
in graba. El a inceput a grai si a zis catre sfetnicii sai: "Oare, n-am
aruncat noi trei barbati legati in mijlocul cuptorului cu foc arzator?"
Raspuns-au si i-au zis: "Cu adevarat, asa este, o, rege!"
25 Si incepand din nou a grai, a zis: "Iata, eu vad patru barbati
dezlegati, umbland prin mijlocul cuptorului, nevatamati, iar chipul celui
de al patrulea, ca fata unuia dintre fiii zeilor".
26 Atunci s-a apropiat Nabucodonosor de gura cuptorului cu foc arzator
si, incepand a grai, a zis: "Sadrac, Mesac si Abed-Nego, slujitorii mei,
iesiti afara si veniti la mine!" Atunci Sadrac, Mesac si Abed-Nego au iesit
dinauntrul cuptorului.
27 Si adunandu-se satrapii, dregatorii cei mai mari, carmuitorii si
sfetnicii regelui, au vazut ca focul nu pricinuise nici o vatamare trupului
acestor oameni, ca nici perii capului nu se parlisera si ca hainele lor
erau neschimbate si ca nici macar nu miroseau a foc.
28 Raspuns-a Nabucodonosor si a zis: "Binecuvantat sa fie Dumnezeul
lui Sadrac, Mesac si Abed-Nego, Care a trimis pe ingerul Sau si a izbavit
pe servii Sai, care isi pusesera nadejdea in El si care au calcat porunca
regelui si si-au dat trupurile lor ca sa nu slujeasca si sa nu se inchine
altor dumnezei decat Dumnezeului lor.
29 Si poruncesc: Popoare, neamuri si limbi, toti aceia care ar vorbi
de rau pe Dumnezeul lui Sadrac, Mesac si Abed-Nego, sa fie taiati in bucati
si casele lor sa fie nimicite, fiindca nu este un alt dumnezeu care sa-i
poata izbavi intr-acest chip".
30 Dupa aceasta a intarit regele in slujbele lor pe Sadrac, Mesac
si Abed-Nego, peste tinutul Babilonului.
31 Regele Nabucodonosor a dat hrisov catre toate popoarele, neamurile
si limbile care locuiesc pe tot pamantul: "Pacea voastra sa sporeasca!
32 Placutu-mi-a sa vestesc minunile si faptele cele peste fire, pe
care le-a facut mie Dumnezeul cel Preainalt.
33 Cat de mari sunt minunile Lui si cat de puternice sunt faptele
cele peste fire! Imparatia Lui este imparatie vesnica si stapanirea Lui
tine din neam in neam!
CAPITOLUL 4
Al doilea vis si talcuirea lui.
1 Eu, Nabucodonosor, stam fara de grija in casa mea si bucuros de viata
in patul meu.
2 Am visat un vis care m-a inspaimantat; si gandurile mele cand stam
culcat in patul meu si vedeniile pe care le-am avut m-au framantat adanc.
3 Si am poruncit sa mi se aduca in fata mea toti inteleptii din Babilon,
care sa-mi talcuiasca visul.
4 Atunci au sosit talcuitorii de semne, prezicatorii, caldeii si cititorii
in stele si le-am spus visul, dar ei nu mi-au dat talcuirea lui.
5 Iar in cele din urma s-a infatisat inaintea mea Daniel, al carui
nume este Beltsatar, dupa numele dumnezeului meu si care are in al Duhul
Dumnezeului celui Sfant si i-am spus visul:
6 "Beltsatar, tu, mai-marele talcuitorilor de semne, tu, cel in care
stiu ca locuieste Duhul lui Dumnezeu celui Sfant si ca nici o taina nu-ti
este grea, ia aminte la visul pe care l-am visat si spune-mi talcuirea
lui!
7 Vedenia pe care am avut-o, cand eram culcat in patul meu, a fost:
"Ma uitam si iata un copac in mijlocul pamantului, inalt foarte.
8 Copacul crestea si era puternic si varful lui ajungea pana la cer
si se putea vedea pana la capatul pamantului.
9 Frunzisul lui era frumos si roadele lui multe, si hrana pentru toti
se afla in el. Sub el cautau umbra fiarele campului, iar in ramurile lui
isi faceau cuiburi pasarile cerului si din el se hraneau toate vietuitoarele.
10 Priveam in vedenia pe care am avut-o, cand eram in patul meu si
iata un inger, un sfant, se cobora din ceruri;
11 El a strigat cu glas tare si a poruncit asa: Doborati copacul si
taiati-i crengile, scuturati frunzele lui si imprastiati roadele lui, ca
animalele sa fuga de sub el si pasarile din frunzisul lui!
12 Iar butucul si radacinile sa ramana in pamant in legaturi de fier
si de arama, in iarba campului! Din roua cerului sa fie udat si cu dobitoacele
campului sa imparta iarba pamantului.
13 Inima lui sa nu mai fie inima de om, ci o inima de dobitoc sa-i
fie data si sapte ani sa treaca peste el!
14 Aceasta hotarare se sprijina pe porunca ingerilor, iar porunca
sfintilor este ca sa cunoasca cei vii ca Cel Preainalt stapaneste peste
imparatia oamenilor, pe care o da cui vrea si poate sa ridice peste ea
pe cel mai de jos dintre oameni.
15 Acesta este visul pe care l-am visat eu, regele Nabucodonosor,
iar tu, Beltsatar, spune talcuirea lui, caci toti inteleptii regatului
meu nu pot sa-mi faca cunoscuta talcuirea. Tu insa esti in stare, fiindca
ai in tine Duhul Dumnezeului celui Sfant".
16 Atunci Daniel, al carui nume este Beltsatar, a ramas inmarmurit
pentru o clipa si gandurile lui s-au tulburat. Regele a prins din nou a
grai si a zis: "Beltsatar, visul si talcuirea lui sa nu te infricoseze!"
Raspuns-a Beltsatar si a zis: "O, stapane, visul sa fie pentru cei ce te
urasc pe tine, iar talcuirea lui pentru vrajmasii tai!
17 Copacul pe care tu l-ai vazut, mare si puternic, care cu varful
ajungea pana la cer si se vedea pana la capatul pamantului,
18 Cu frunzis frumos, cu rod mult si din care se hraneau toti, sub
care se adaposteau fiarele campului, iar in ramurile lui faceau cuiburi
pasarile cerului,
19 Acela esti tu, o, rege, tu, care te-ai marit si te-ai facut puternic,
ai crescut si ai ajuns pana la ceruri, ai stapanirea ta pana la marginea
pamantului.
20 Iar ca a vazut regele un inger, un sfant, coborandu-se din cer
si zicand: Doborati copacul si nimiciti-l, dar butucul si radacinile lui
lasati-le in pamant si in legaturi de fier si de arama, in iarba pamantului,
si de roua cerului sa fie udat si cu animalele campului sa fie partas pana
ce vor trece peste el sapte ani,
21 Aceasta inseamna, o, rege, ca hotararea Celui Preainalt se va implini
peste stapanul meu regele,
22 Ca tu vei fi alungat dintre oameni si vei locui impreuna cu animalele
campului si vei manca iarba si din roua cerului vei fi udat si vor trece
peste tine sapte ani, pana ce tu vei cunoaste ca Cel Preainalt are stapanirea
peste imparatia oamenilor si o da cui voieste.
23 Si daca a poruncit sa lase butucul si radacinile copacului, inseamna
ca regatul tau va fi ocrotit pentru tine indata ce tu vei recunoaste ca
Cerul are stapanirea.
24 De aceea, o, rege, placut sa-ti fie sfatul meu inaintea ta: Rascumpara
pacatele tale prin fapte de dreptate si nedreptatile tale prin mila catre
cei saraci, daca vrei ca bunastarea in care te afli sa dainuiasca".
25 Totul s-a implinit cu regele Nabucodonosor.
26 Dupa douasprezece luni, cand regele Nabucodonosor se plimba in
palatul regal din Babilon,
27 A prins a grai zicand: "Oare nu este acesta Babilonul cel mare
pe care l-am cladit eu intru taria puterii mele si spre cinstea stralucirii
mele, ca resedinta regala?"
28 Pe cand cuvantul era inca in gura regelui, un glas s-a coborat
din cer: "Tie, rege Nabucodonosor, ti se spune: Regatul s-a luat de la
tine.
29 Si dintre oameni vei fi izgonit, vei locui cu animalele campului
si vei paste iarba si vor trece sapte ani peste tine, pana ce vei recunoaste
ca Cel Preainalt are putere peste imparatia oamenilor si ca o da cui voieste!"
30 Indata s-a implinit cuvantul asupra lui Nabucodonosor, caci a fost
alungat dintre oameni si a mancat iarba ca animalele si trupul lui era
udat de roua pana cand parul i-a crescut ca penele vulturilor si unghiile
ca ghiarele pasarilor.
31 "Si dupa trecerea acestui timp, eu Nabucodonosor, am ridicat ochii
mei la cer si mintea mi-a venit din nou si am binecuvantat pe Cel Preainalt
si Celui vesnic viu l-am adus lauda si preamarire, ca puterea Lui este
putere vesnica, iar imparatia Lui din neam in neam.
32 Toti locuitorii pamantului sint socotiti ca o nimica si El face
ce voieste cu ostirea cereasca si cu locuitorii pamantului si nimeni nu
poate sa-L impiedice la lucrul Lui si sa-I zica: "Ce faci Tu?"
33 In acelasi timp mi-a venit mintea la loc si, spre gloria regatului
meu, mi-a venit iarasi maretia si stralucirea si sfetnicii mei si dregatorii
cei mari m-au chemat si regatul mi-a fost dat in stapanire, iar puterea
mea a crescut si mai mult.
34 Acum, eu, Nabucodonosor, laud, inalt si preamaresc pe Imparatul
cerului; toate faptele Lui sunt adevarate si caile Lui drepte, iar pe cei
ce umbla mandri poate sa-i smereasca!"
CAPITOLUL 5
Ospatul lui Belsatar (Baltazar), scrierea minunata si talcuirea
ei.
1 Regele Belsatar a facut un mare ospat pentru o mie din dregatorii
sai si in fata celor o mie a baut vin.
2 Belsatar cand era in toiul ospatului, la bautul vinului, a poruncit
sa aduca vasele de aur si de argint pe care Nabucodonosor, tatal sau, le
luase din templul din Ierusalim, ca regele sa bea vin din ele, impreuna
cu dregatorii sai, femeile sale si concubinele sale.
3 Atunci au fost aduse vasele de aur si de argint care fusesera luate
din templul lui Dumnezeu din Ierusalim si au baut din ele regele si dregatorii
sai, femeile sale si concubinele sale.
4 Ei au baut vin si au preamarit pe dumnezeii de aur, de argint, de
arama, de fier, de lemn si de piatra.
5 In aceeasi clipa au iesit degetele unei maini de om, care au scris
in fata sfesnicului celui mare pe tencuiala peretelui palatului regal,
si regele a vazut varful degetelor mainii care scria.
6 Atunci fata regelui s-a ingalbenit si gandurile lui s-au tulburat;
incheieturile coapselor sale au slabit, iar genunchii i se izbeau unul
de altul neincetat.
7 Regele a inceput sa strige din toate puterile sa i se aduca prezicatorii,
caldeii si talcuitorii de semne. Atunci el a prins a grai si a zis tuturor
inteleptilor din Babilon: "Oricine va citi scrisul acesta si imi va arata
talcuirea lui va fi imbracat in vesmant de purpura, lant de aur i se va
pune imprejurul gatului lui si va carmui ca al treilea in regatul meu!"
8 Atunci au venit toti inteleptii regelui, dar nu au putut citi scrisul,
nici sa-i faca cunoscut intelesul lui.
9 Regele Belsatar s-a inspaimantat foarte, fata lui s-a ingalbenit,
iar dregatorii lui au ramas inmarmuriti.
10 Regina, auzind strigatul regelui si al dregatorilor, s-a dus in
camara de ospat. Ea a inceput a grai si a zis: "O, rege, sa traiesti in
veac! Gandurile tale sa nu te inspaimante, si chipul fetei tale sa nu se
schimbe!
11 In regatul tau se afla un om care are in el Duhul lui Dumnezeu
celui Sfant si in vremea domniei tatalui tau a fost descoperita in el lumina,
pricepere si intelepciune, ca intelepciunea dumnezeiasca, iar regele Nabucodonosor,
tatal tau, l-a pus mai-marele talcuitorilor ele semne, al caldeilor, al
cititorilor in stele si al inteleptilor.
12 Din pricina ca s-a descoperit in Daniel un duh inalt, o stiinta
si o pricepere de a talcui visele, de a dezlega lucrurile greu de inteles
si de a descoperi tainele, pentru aceasta regele i-a dat numele de Beltsatar.
Deci cheama pe Daniel, si el iti va arata talcuirea".
13 Daniel a fost adus inaintea regelui. Regele a zis atunci lui Daniel:
"Tu esti Daniel, cel dintre robii iudei pe care i-a adus tatal meu din
Iuda?
14 Am auzit ca in tine este Duhul lui Dumnezeu si ca in tine se afla
lumina, pricepere si intelepciune fara seaman.
15 Acum au fost adusi la mine inteleptii si prezicatorii ca sa-mi
citeasca scrisul acesta si sa-mi faca cunoscuta talcuirea lui, dar nu au
fost in stare sa-mi spuna talcuirea acestor cuvinte.
16 Si eu am auzit despre tine ca tu poti sa talcuiesti visele si sa
dezlegi cele tainice. Acum, daca tu esti in stare sa citesti scrisul si
sa-mi faci cunoscuta talcuirea lui, vei fi imbracat in vesmant de purpura
si lant de aur vei avea imprejurul gatului tau si vei carmui ca al treilea
in regatul meu".
17 Atunci Daniel a inceput sa vorbeasca si a grait regelui: "Darurile
tale poti sa le pastrezi pentru tine, iar lucrurile de pret da-le altora;
caci eu voi citi regelui scrisul si ii voi face cunoscuta talcuirea lui.
18 O, rege! Dumnezeu cel Preainalt a dat lui Nabucodonosor, tatal
tau, regatul, marirea, cinstea si stralucirea.
19 Iar din pricina puterii pe care El i-o daduse, toate popoarele,
neamurile si limbile erau infricosate si tremurau inaintea lui; el omora
pe cine voia si lasa in viata pe cine voia, inalta pe cine voia si cobora
pe cine voia.
20 Si pentru ca inima lui se trufise si duhul lui se impietrise pana
la mandrie, a fost coborat de pe scaunul regatului sau si vrednicia lui
i-a fost luata;
21 Si a fost izgonit din neamul omenesc, iar inima i s-a facut asemenea
dobitoacelor, si a locuit cu asinii salbatici, mancand iarba ca boii si
si-a udat trupul din roua cerului pana a recunoscut ca Dumnezeu cel Preainalt
are putere peste imparatia oamenilor si asaza peste ea pe cine vrea.
22 Si tu, fiul sau, Belsatar, tu nu esti smerit cu inima, macar ca
tu stii toate acestea.
23 Si te-ai ridicat impotriva Stapanului cerului si ai adus vasele
templului Sau inaintea ta, si ai baut vin din ele, tu si dregatorii tai,
femeile tale si concubinele tale, si ai preamarit dumnezei de argint, de
aur, de arama, de fier, de lemn si de piatra, dumnezei care nu vad, nici
nu aud si nici nu cunosc nimic, iar pe Dumnezeul in mana Caruia este suflarea
ta si toate caile tale, nu L-ai cinstit.
24 Atunci a trimis El varful mainii care a scris aceste cuvinte.
25 Iata inscriptia care a fost scrisa: Mene, mene, techel ufarsin.
26 Aceasta este talcuirea cuvantului mene: Dumnezeu a numarat zilele
regatului tau si i-a pus capat.
27 Techel: l-a cantarit in cantar si l-a gasit usor.
28 Peres: a impartit regatul tau si 1-a dat Mezilor si Persilor".
29 Atunci a poruncit Belsatar si au imbracat pe Daniel in vesmant
de purpura si i-au pus lant de aur la gatul lui si au dat de veste ca el
va carmui ca al treilea in imparatie.
30 Chiar in noaptea aceea a fost omorat Belsatar, imparatul Caldeilor.
CAPITOLUL 6
Daniel in groapa cu lei.
1 Si Darius Medul a ajuns rege cand era in varsta de aproape 6 de
ani.
2 Si i-a placut lui Darius sa puna peste regatul lui 12 de satrapi,
care sa poarte de grija in tot regatul,
3 Iar in fruntea lor, trei dregatori dintre care unul era Daniel,
si acesti satrapi trebuia sa le dea lor socoteala, astfel ca regele sa
nu fie pagubit.
4 Insa Daniel era mai presus decat toti dregatorii si satrapii, fiindca
in el era un duh inalt si regele isi pusese in gand sa-l puna mai mare
peste tot regatul.
5 Atunci dregatorii si satrapii s-au trudit sa gaseasca lui Daniel
vreo pricina din partea carmuirii regatului, dar n-au putut sa-i afle nici
o pricina sau lucru rau, caci el era credincios si nici o trecere cu vederea
sau greseala nu i s-a putut pune in seama.
6 Atunci oamenii acestia au zis: "Daca nu-i gasim lui Daniel nici
o pricina, cu toate acestea ii vom afla lui una, in legea Dumnezeului lui".
7 Dregatorii si satrapii acestia s-au dus atunci in graba la rege
si asa i-au grait: "O, rege Darius, sa traiesti in veac!
8 Toti marii dregatori ai regatului, marii carmuitori, satrapii, sfetnicii
si guvernatorii s-au sfatuit laolalta ca regele sa dea o porunca si sa
se randuiasca oprirea ca oricine s-ar ruga vreme de treizeci de zile altui
dumnezeu si om in afara de tine, rege, sa fie aruncat in groapa cu lei.
9 Acum, o, rege, fa cunoscuta oprirea si da porunca scrisa, care,
potrivit legii Mezilor si Persilor, nu se mai poate schimba".
10 Asadar, regele Darius a dat oprire scrisa si porunca.
11 Indata ce Daniel a aflat ca o porunca a fost data, a intrat in
casa sa, care avea in camara de sus fereastra deschisa inspre Ierusalim
si in fiecare zi ingenunchea de trei ori, s-a rugat si a laudat pe Dumnezeu,
cum facea si mai inainte.
12 Atunci barbatii aceia au venit in numar mare si au aflat pe Daniel
rugandu-se si cerand mila lui Dumnezeu.
13 Apoi s-au apropiat si au grait inaintea regelui privitor la porunca
regala: "Oare n-ai poruncit tu ca oricine s-ar ruga timp de treizeci de
zile la oricare alt dumnezeu sau om, in afara de tine, rege, sa fie aruncat
intr-o groapa cu lei?" Raspuns-a regele si a zis: "Lucrul ramane hotarat
si, dupa legile Mezilor si Persilor, nu se poate schimba".
14 Atunci au raspuns ei regelui si au zis: "Daniel, cel dintre robii
iudei, nu a luat in seama porunca ta, rege, nici nu s-a ingrijit de oprirea
ta, ci de trei ori pe zi isi face rugaciunea".
15 Cand a auzit regele acestea, s-a tulburat foarte si si-a indreptat
gandul spre Daniel, cum ar putea sa-l scape, si pana la apusul soarelui
s-a straduit ca sa-l scoata.
16 In urma, oamenii aceia au intrat in graba la rege si i-au zis:
"Stiut sa-ti fie, o, rege, ca, dupa legea Mezilor si a Persilor, orice
porunca sau oprire data de rege nu se mai poate schimba".
17 Atunci regele a dat porunca sa aduca pe Daniel si 1-a aruncat in
groapa cu lei. Dupa acestea regele a prins a grai si a zis lui Daniel:
"Dumnezeul tau pe Care tu Il cinstesti fara incetare, Acela te va scapa!"
18 Apoi s-a adus o piatra care a fost pusa peste gura gropii, iar
regele a pecetluit-o cu inelul sau si cu inelul dregatorilor sai, asa ca
nimic sa nu se schimbe cu privire la Daniel.
19 Pe urma, imparatul s-a dus in palatul sau si a petrecut noaptea
in post si nu au adus langa el concubine, iar somnul nu l-a mai prins.
20 Apoi regele s-a sculat dis-de-dimineata, in revarsat de zori si
a venit in graba la groapa cu lei.
21 Si cand s-a apropiat de groapa, a strigat pe Daniel cu glas tare.
Atunci regele a prins a grai si a zis lui Daniel: "Daniel, slujitorul Dumnezeului
celui viu, Dumnezeul tau, Caruia te inchini neincetat, oare a putut sa
te scape de lei?"
22 Apoi Daniel a vorbit cu regele: "O, rege, in veci sa traiesti!
23 Dumnezeu a trimis pe ingerul Sau si a astupat gura leilor, si ei
nu mi-au facut nici un rau, pentru ca am fost gasit nevinovat inaintea
Lui, precum si in fata ta, rege, n-am facut nici un rau!"
24 Regele s-a bucurat foarte si a poruncit sa scoata pe Daniel din
groapa si Daniel a fost scos din groapa si nici o rana nu i-a fost gasita,
caci nadajduise in Dumnezeul lui.
25 Atunci a poruncit regele sa aduca pe barbatii aceia care defaimasera
pe Daniel si au fost aruncati in groapa cu lei, ei, fiii lor si femeile
lor, si nici nu au ajuns bine in fundul gropii, ca leii s-au si napustit
asupra lor si le-au sfaramat toate oasele.
26 Regele Darius a scris la toate popoarele, neamurile si limbile
care locuiesc peste tot pamantul: "Pacea voastra sa sporeasca!
27 Porunca iese de la mine ca in tot cuprinsul regatului meu sa se
teama si sa tremure lumea inaintea Dumnezeului lui Daniel, ca El este Dumnezeul
cel viu, Care ramane in veci si imparatia lui nu se va nimici, iar stapanirea
Lui nu va avea sfarsit.
28 El poate sa scape si sa libereze, face semne si minuni in cer si
pe pamant; El a scapat pe Daniel din ghearele leilor".
29 Si Daniel se afla intr-o stare fericita in regatul lui Darius si
in regatul lui Cirus, regele Persilor.
CAPITOLUL 7
Vedenia lui Daniel, in care se arata cele patru fiare.
1 In anul dintai al lui Belsatar, regele Babilonului, Daniel a visat
un vis, si vedeniile pe care le-a avut cand era culcat in patul lui il
infricosara. Atunci el a scris visul si a povestit ceea ce era mai de seama
dintre fapte.
2 Daniel a inceput a grai, zicand: "Vazut-am in vedenia mea din timpul
noptii cum cele patru vanturi ale cerului au sfredelit marea cea necuprinsa.
3 Si patru fiare uriase au iesit din mare, una mai deosebita decat
alta.
4 Cea dintai semana cu un leu si avea aripi de vultur. M-am uitat
la ea pana ce aripile i-au fost smulse si a fost ridicata de pe pamant
si pusa pe picioare ca un om si i s-a dat inima de an.
5 Si iata o a doua fiara, cu infatisare de urs, stand intr-o rana,
cu trei coaste in gura, intre dinti, si asa i s-a poruncit: "Scoala-te!
Mananca multa carne!"
6 Apoi m-am uitat din nou si iata o alta fiara, asemenea unui leopard,
avand pe spate patru aripi de pasare; si fiara avea patru capete, si i
s-a dat putere.
7 In urma am privit in vedeniile mele de noapte si iata o a patra
fiara inspaimantatoare si infricosatoare si nespus de puternica. Ea avea
dinti mari de fier si gheare de arama; manca si sfarama, iar ramasita o
calca in picioare. Ea se deosebea de toate celelalte fiare de mai inainte
si avea zece coarne.
8 M-am uitat cu luare aminte la coarne, si iata un alt corn mic crestea
intre ele, si trei din coarnele cele dintai au fost smulse de el. Si iata
ca acest corn avea ochi ca ochii de om si gura care graia lucruri mari.
9 Am privit pana cand au fost asezate scaune, si S-a asezat Cel vechi
de zile; imbracamintea Lui era alba ca zapada, iar parul capului Sau curat
ca lana; tronul Sau, flacari de foc; rotile lui, foc arzator.
10 Un rau de foc se varsa si iesea din el; mii de mii Ii slujeau si
miriade de miriade stateau inaintea Lui! Judecatorul S-a asezat si cartile
au fost deschise.
11 Eu ma uitam mereu, din pricina multelor vorbe pe care cornul cel
mare le graia. Am privit pana cand fiara a fost omorata si trupul ei nimicit
si dat focului.
12 Dar si celorlalte fiare li s-a luat stapanirea, si lungimea vietii
lor a fost hotarata pana la o vreme si un anumit timp.
13 Am privit in vedenia de noapte, si iata pe norii cerului venea
cineva ca Fiul Omului si El a inaintat pana la Cel vechi de zile, si a
fost dus in fata Lui.
14 Si Lui I s-a dat stapanirea, slava si imparatia, si toate popoarele,
neamurile si limbile Ii slujeau Lui. Stapanirea Lui este vesnica, stapanire
care nu va trece, iar imparatia Lui nu va fi nimicita niciodata.
15 Pentru aceasta, eu, Daniel, am fost tulburat cu duhul meu si vedeniile
pe care le-am avut ma inspaimantau.
16 M-am apropiat atunci de unul din cei de fata si l-am rugat sa-mi
spuna adevarul privitor la toate acestea. Si el mi-a vorbit si mi-a facut
cunoscut intelesul acestor lucruri.
17 "Aceste fiare, patru la numar, inseamna ca patru regi se vor ridica
pe pamant,
18 Si sfintii Celui Preainalt vor primi regatul si il vor tine in
stapanire in veci si in vecii vecilor.
19 Dupa aceasta l-am rugat sa-mi spuna adevarul despre fiara a patra,
care se deosebea de toate celelalte si care era afara din cale de inspaimantatoare,
cu dinti de fier si cu gheare de arama si care manca, sfarama, iar ceea
ce ramanea calca in picioare;
20 Si despre cele zece coarne care erau pe capul sau si despre celalalt
care crestea si inaintea caruia au cazut cale trei si avea ochi si gura
care graia lucruri mari si care era mult mai mare decat celelalte.
21 M-am uitat, si cornul acela purta razboi cu cei sfinti si i-a biruit,
22 Pana ce a venit Cel vechi de zile si a facut dreptate sfintilor
Celui Preainalt, pana ce s-a implinit vremea si imparatia a ajuns sub stapanirea
sfintilor.
23 El a raspuns astfel: "Fiara a patra inseamna ca un al patrulea
rege va fi pe pamant, care se va deosebi de toate celelalte regate, care
va manca tot pamantul, il va calca in picioare si il va zdrobi.
24 Si cele zece coarne inseamna ca din acest regat se vor ridica zece
regi, si un altul se va scula dupa ei; el se va deosebi de cei dinaintea
lui si va dobori la pamant trei regi.
25 Si va grai cuvinte de defaimare impotriva Celui Preainalt si va
asupri pe sfintii Celui Preainalt, si isi va pune in gand sa schimbe sarbatorile
si legea, si ei vor fi dati in mana lui o vreme si vremuri si jumatate
de vreme.
26 Si judecata se va face si i se va lua stapanirea, ca sa-l nimiceasca
si sa-l prabuseasca pentru totdeauna.
27 Iar regatul si stapanirea si marirea regilor de sub ceruri se vor
da poporului sfintilor Celui Preainalt; imparatia Lui este imparatie vesnica
si toate stapanirile Ii vor sluji Lui si pe El Il vor asculta".
28 Iata sfarsitul vorbirii mele cu el. Pe mine, Daniel, gandurile
mele m-au infricosat foarte si fata mi s-a schimbat si am pastrat cuvantul
in inima mea.
CAPITOLUL 8
Vedenia berbecului si a tapului.
1 In anul al treilea al domniei regelui Belsatar mi s-a aratat mie,
lui Daniel, o vedenie, afara de cele ce mi se aratasera la inceput.
2 Si m-am uitat in vedenie si, cand priveam, parca eram in capitala
Suza, care este in tara Elamului si, stand cu privirea atintita, eram pe
fluviul Ulai.
3 Si am ridicat ochii mei si m-am uitat si iata un berbec cu doua
coarne stand in picioare in fata fluviului si coarnele lui erau lungi,
iar unul mai lung decat celalalt si cel mai lung crestea cel din urma.
4 Am vazut berbecul lovind cu coarnele la apus, la miazanoapte si
la miazazi si nici o fiara nu-i putea sta impotriva si nimeni nu scapa
de asuprirea lui. El facea ce voia si crestea.
5 Si m-am uitat cu luare aminte si iata un tap venea de la apus pe
deasupra fetei pamantului, fara ca sa-l atinga. Si tapul avea un corn intre
ochi, care corn se putea zari.
6 si a venit pana la berbecul cel cu doua coarne pe care l-am vazut
stand in fata fluviului si s-a napustit spre el cu toata taria puterii
lui.
7 Si l-am vazut cum s-a apropiat de berbec, s-a intaratat impotriva
lui si a lovit berbecul si i-a sfaramat cele doua coarne, iar berbecul
nu mai avea putere sa i se impotriveasca; si l-a aruncat la pamant si 1-a
calcat in picioare si nimeni n-a scapat pe berbec.
8 Si tapul a crescut foarte si cand a ajuns puternic, cornul cel mare
s-a sfaramat si am zarit patru coarne crescand in locul lor, spre cele
patru vanturi ale cerului.
9 Si din unul dintre ele a iesit un corn mic, care a crescut afara
din cale, catre miazazi, catre rasarit si catre tara stralucirii.
10 Si el s-a inaltat pana catre ostirea cereasca si a doborat la pamant
din ostire si din stele si le-a calcat in picioare.
11 Si a mai crescut pana la mai-marele ostirii si i-a luat jertfa
de fiecare zi si i-a rasturnat locul templului sau.
12 Si peste jertfa de fiecare zi el a pus nelegiuirea si a aruncat
adevarul la pamant, si el a facut si a izbutit.
13 Si am auzit un sfant care graia, si un alt sfant a zis catre cel
ce graia: "Pana cand va dura vedenia si jertfa de fiecare zi nu se va mai
aduce si un pacat al pustiirii va fi pus in loc si templul si ostirea vor
fi calcate in picioare?"
14 Atunci el i-a raspuns: "Pana la doua mii trei sute de seri si de
dimineti; dupa aceasta templul isi va avea din nou rostul lui".
15 Si cand eu, Daniel, am vazut vedenia si m-am straduit sa o inteleg,
iata ca atunci a stat cineva inaintea mea cu chip de om.
16 Atunci am auzit un glas de om deasupra fluviului Ulai, glas care
striga si spunea: "Gavriile, talcuieste celui de acolo vedenia!"
17 Si el a venit unde eram eu si, cand se apropia, m-am inspaimantat
si am cazut cu fata la pamant. Si el mi-a grait: "Ia aminte, fiul omului,
caci vedenia este pentru a arata sfarsitul veacurilor!"
18 Si cand vorbea cu mine, stam inmarmurit cu fata la pamant; atunci
el s-a atins de mine si m-a ridicat in picioare in locul in care ma aflam,
19 Si mi-a spus: "Iata, iti voi face cunoscut ceea ce se va intampla
in vremea din urma a maniei lui Dumnezeu; ca pentru vremea cea din urma
este vedenia.
20 Berbecul cu doua coarne, pe care tu il vezi, inseamna regii Mediei
si ai Persiei.
21 Iar tapul este regele Greciei si cornul cel mare, care este intre
ochi, este regele cel dintai.
22 Si daca el a fost sfaramat, patru s-au ridicat in locul lui; inseamna
ca patru regate se vor ridica din neamul lui, dar fara sa aiba puterea
lui.
23 La sfarsitul stapanirii lor, la vremea covarsirii pacatelor lor,
se va ridica un rege cu chip semet si istet in lucrurile ascunse.
24 Si stapanirea lui va creste in putere - dar nu prin puterea lui
insusi - si va face pustiiri uriase si in orice lucru va izbuti si va prabusi
pe cei tari si pe poporul sfintilor.
25 Din pricina istetimii lui, va izbuti inselaciunea in mana lui si
se va semeti in inima sa si in plina vreme de pace va dobori pe multi.
Si se va ridica impotriva Regelui regilor, dar va fi aruncat la pamant
nu de mana omeneasca.
26 Iar vedenia despre seri si despre dimineti, care a fost spusa,
este adevarata; tu insa pecetluieste vedenia, ca se va intampla dupa multe
zile".
27 Si eu, Daniel, am fast istovit de puteri si am cazut bolnav cateva
zile. Dar m-am sculat si am avut grija de lucrurile regelui. Am ramas uimit
de cele ce am vazut si n-am putut sa le inteleg.
CAPITOLUL 9
Rugaciunea lui Daniel si proorocia celor saptezeci de saptamani
de ani.
1 In anul intai al lui Darius, fiul lui Ahasveros (Artaxerxe), din
neamul Mezilor, care a domnit peste regatul Caldeilor,
2 In anul intai al domniei lui - eu, Daniel, am citit in carti numarul
de saptezeci de ani, pentru care a fost cuvantul Domnului catre proorocul
Ieremia, ani care trebuia sa se implineasca de la daramarea Ierusalimului.
3 Si mi-am indreptat fata catre Domnul Dumnezeu, staruind in rugaciune
si in rugi fierbinti, cu post, sac si cenusa.
4 Si m-am rugat Domnului Dumnezeu si m-am marturisit si am zis: "O,
Doamne, Dumnezeule cel mare si minunat, Care pazesti legamantul si indrumarea
pentru cei ce Te iubesc pe Tine si iau aminte la poruncile Tale!
5 Pacatuit-am, faradelege am facut, ca si cei nelegiuiti ne-am purtat,
rasculatu-ne-am si ne-am departat de la poruncile si de la legile Tale.
6 Si nu am ascultat de slujitorii Tai prooroci, care ne-au grait in
numele Tau: catre regii nostri, catre mai-marii nostri, parintilor nostri
si la tot poporul tarii.
7 A Ta este, Doamne, dreptatea, iar a noastra rusinarea fetelor noastre,
precum se arata astazi oamenilor din Iuda si locuitorilor din Ierusalim
si la tot Israelul, cei de aproape si cei de departe, in toate tarile in
care Tu i-ai izgonit din pricina faradelegilor ce le-au savarsit impotriva
Ta.
8 Doamne Dumnezeule, a noastra este rusinarea fetelor, a regilor nostri,
a mai-marilor nostri si a parintilor nostri, caci noi am pacatuit tie;
9 A Domnului Dumnezeului nostru este milostivirea si indurarea. Razvratitu-ne-am
impotriva Lui.
10 Si nu am ascultat de glasul Domnului Dumnezeului nostru ca sa umblam
in legea Lui, pe care ne-a dat-o noua prin mana slujitorilor Sai profeti.
11 Si tot Israelul a calcat legea Ta si s-a departat, ca sa nu mai
auda glasul Tau. Varsatu-s-a peste noi blestemul si juramantul scris in
legea lui Moise, slujitorul lui Dumnezeu, caci am pacatuit impotriva Ta.
12 Si a adeverit cuvintele Sale pe care le-a grait catre noi si catre
judecatorii nostri, care au carmuit peste noi, ca a voit sa abata peste
noi strasnic prapad, ce nu s-a mai intamplat niciodata sub cer, asemenea
celui din Ierusalim.
13 Precum este scris in legea lui Moise, toata aceasta nenorocire
s-a napustit asupra noastra, dar n-am imbunat fata Domnului Dumnezeului
nostru, intorcandu-ne de la nelegiuirile noastre si luand aminte la adevarul
Sau.
14 Gandit-a indelung Domnul asupra nenorocirii pe care a abatut-o
peste noi, ca drept este Domnul Dumnezeul nostru in toate faptele pe care
le-a facut, dar noi n-am ascultat de glasul Lui.
15 Si acum, Doamne Dumnezeul nostru, Tu Care ai scos pe poporul Tau
din tara Egiptului cu mana tare si Te-ai facut vestit pana in ziua de astazi,
pacatuit-am, faradelege am facut.
16 O, Doamne! Intoarca-se, dupa milostivirile Tale, toata mania si
toata vapaia urgiei Tale de la cetatea Ierusalimului, de la muntele cel
sfant al Tau! Ca, pentru pacatele noastre si pentru faradelegile parintilor
nostri, Ierusalimul si poporul Tau au ajuns de ocara pentru toti vecinii
nostri.
17 Acum asculta, Dumnezeul nostru, rugaciunea slujitorului Tau si
ruga fierbinte si lumineaza fata Ta spre templul Tau pustiit, pentru numele
Tau, Doamne!
18 Pleaca, Dumnezeul meu, urechea Ta si auzi, deschide ochii Tai si
vezi mahnirea noastra adanca si cetatea asupra careia se cheama numele
Tau. Ca nu pentru faptele noastre drepte aducem inaintea Ta rugaciunile
noastre cele fierbinti, ci pentru milele Tale cele mari.
19 O, Doamne, asculta! O, Doamne, iarta! O, Doamne, ia aminte si lucreaza!
Nu intarzia pentru numele Tau, Dumnezeul meu; ca numele Tau il poarta cetatea
si poporul Tau!"
20 Si in vreme ce graiam si ma rugam si marturiseam pacatul meu si
pacatul poporului meu Israel si cadeam cu ruga mea fierbinte inaintea Domnului
Dumnezeului meu, pentru sfant muntele Dumnezeului meu,
21 Si pe cand vorbeam in rugaciunea mea, iata un om, Gavriil, pe care
l-am vazut in vedenia mea cea de la inceput, in zbor grabit, s-a apropiat
de mine pe la vremea jertfei de seara.
22 Si a venit si mi-a grait zicand: "Daniele, chiar acum am sosit
ca sa-ti deschid mintea.
23 Cand tu ai inceput sa te rogi, porunca mi-a fost data si eu am
venit ca sa-ti vestesc, caci tu esti un om iubit de Dumnezeu. Ia aminte
la cuvant si intelege vedenia!
24 Saptezeci de saptamani sunt hotarate pentru poporul tau si pentru
cetatea ta cea sfanta pana ce faradelegea va trece peste margini si se
va pecetlui pacatul si se va ispasi nelegiuirea, pana ce dreptatea cea
vesnica va veni, vedenia si proorocia se vor pecetlui si se va unge Sfantul
Sfintilor.
25 Sa stii si sa intelegi ca de la iesirea poruncii pentru zidirea
din nou a Ierusalimului si pana la Cel-Uns - Cel-Vestit - sunt sapte saptamani
si saizeci si doua de saptamani; si din nou vor fi zidite pietele si zidul
din afara, in vremuri de stramtorare.
26 Iar dupa cele saizeci si doua de saptamani, Cel-Uns va pieri fara
sa se gaseasca vreo vina in El, iar poporul unui domn va veni si va darama
cetatea si templul. Si sfarsitul cetatii va veni prin potopul maniei lui
Dumnezeu si pana la capat va fi razboi - prapadul cel hotarat.
27 Si El va incheia un legamant cu multi intr-o saptamana, iar la
mijlocul saptamanii va inceta jertfa si prinosul si in templu va fi uraciunea
pustiirii, pana cand pedeapsa nimicirii cea hotarata se va varsa peste
locul pustiirii".
CAPITOLUL 10
Continuarea vedeniilor.
1 In anul al treilea al lui Cirus, regele Persilor, i s-a descoperit
un cuvant lui Daniel - care se chema Beltsatar - si adevarat este cuvantul
si el vesteste razboi mare. El a patruns cuvantul si a inteles vedenia.
2 "In vremea aceea, eu, Daniel, am petrecut trei saptamani de zile
in jale.
3 Paine buna n-am mancat, carne si vin n-am pus in gura mea si cu
miresme nu m-am uns, pana ce nu s-au implinit trei saptamani de zile.
4 Dar in ziua a douazeci si patra a lunii intai, eu, Daniel, ma aflam
pe malul fluviului celui mare, adica Tigrul,
5 Si mi-am ridicat ochii mei si iata un om imbracat in vesminte de
in, iar coapsele lui incinse cu aur curat si de pret;
6 Trupul lui ca si crisolitul si fata lui ca fulgerul, iar ochii lui
ca flacarile de foc, bratele si picioarele lui straluceau ca arama lustruita
si sunetul cuvintelor lui ca vuietul unei multimi.
7 Si am vazut numai eu, Daniel, o vedenie, iar oamenii care erau cu
mine nu au vazut vedenia; ci o mare spaima a cazut peste ei si au fugit
sa se ascunda.
8 Atunci eu am ramas singur si am vazut aceasta mare vedenie si n-a
ramas in mine putere, fata mea si-a schimbat infatisarea, stricandu-se,
si nu mai aveam vlaga.
9 Si am auzit glasul cuvintelor lui si, la glasul cuvintelor lui,
eu am cazut inmarmurit cu fata la pamant.
10 Si iata ca o mana s-a atins de mine si m-a ridicat in genunchi
si pe palmele mainilor mele.
11 Si a grait catre mine: "Daniele, om placut al lui Dumnezeu, ia
aminte la cuvintele pe care ti le spun tie si stai drept, ca acum sunt
trimis catre tine". Si pe cand imi graia cuvantul acesta, m-am sculat tremurand.
12 Si a zis catre mine: "Nu te teme, Daniele, ca din ziua cea dintai,
de cand ti-ai sarguit inima ta ca sa intelegi si sa te smeresti inaintea
Dumnezeului tau, cuvintele tale au fost auzite si eu am sosit din pricina
cuvintelor tale.
13 Si ingerul pazitor al Persiei mi-a stat impotriva douazeci si una
de zile, dar iata ca Mihail, cel dintai dintre ingerii pazitori, a venit
in ajutorul meu si eu l-am lasat acolo la ingerul pazitor al regelui Persilor
14 Si am venit ca sa-ti fac cunoscut ce se va intampla poporului tau
la sfarsitul zilelor; ca mai este o vedenie pentru zilele cele din urma".
15 Si pe cand graia cu mine astfel de cuvinte, mi-am intors privirea
spre pamant si am ramas ca un mut.
16 Si iata! Acela care avea infatisarea fiului omului s-a atins de
buzele mele; atunci am deschis gura mea si am grait si am zis catre cel
ce sta inaintea mea: "O, Stapanul meu! Din pricina acestei vedenii m-au
cuprins zvarcoliri de durere si am ramas fara putere.
17 Si cum poate un slujitor atat de mic al Domnului sau sa graiasca
cu un Stapan atat de mare ca Tine! Si de spaima imi piere toata puterea
si suflarea mi se opreste".
18 Atunci s-a atins iarasi de mine acela care avea infatisarea Fiului
Omului si mi-a dat tarie.
19 Si mi-a zis: "Nu te teme, om placut al lui Dumnezeu! Pace tie!
Fii tare si curajos!" Si pe cand graia cu mine, m-am simtit intarit si
am zis: "Spune, Stapane, caci Tu m-ai intarit!"
20 Atunci El a zis: "Stii tu, oare, pentru ce am venit la tine? Acum
Ma voi intoarce sa fac razboi cu ingerul pazitor al Persiei si, cand Eu
Ma voi duce, iata ca ingerul pazitor al Greciei va veni.
21 Iti voi vesti tie ceea ce este scris in cartea adevarului. Nimeni
nu poate sa Ma ajute mai bine la aceasta decat Mihail, ingerul vostru pazitor".
CAPITOLUL 11
Proorocie despre regii Persiei, Egiptului si Siriei.
1 Si eu in anul dintai al lui Darius Medul stam langa el ca sa-l ajut
si sa-l intaresc.
2 Si acum iti fac cunoscut adevarul: Iata ca se vor scula inca trei
regi in Persia, iar al patrulea va stapani bogatii mai mari decat toti
si, cand va fi puternic prin bogatiile sale, va ridica pe toti impotriva
regatului Greciei.
3 Si va iesi la iveala un rege viteaz si va stapani peste un regat
puternic si va face numai ceea ce i se va parea bun.
4 Iar cand va fi in culmea puterii sale, regatul lui se va prabusi
si se va imparti dupa cele patru vanturi ale carului, fara ca sa ramana
urmasilor lui si nici sa aiba putere intocmai ca mai inainte, ca regatul
lui va fi sfasiat si se va imparti la altii decat la aceia din neamul lui.
5 Si regele de la miazazi va ajunge puternic, dar unul din capeteniile
lui va fi mai puternic decat el si va domni, iar stapanirea lui va fi un
regat puternic.
6 Si dupa trecere de ani se vor uni si fiica regelui de la miazazi
va veni catre regele de la miazanoapte, ca sa statorniceasca pacea. Dar
ea nu va pastra taria bratului sau si nu va dainui nici el, nici bratul
lui; si va fi data mortii, ea si insotitorii t ei si copiii ei Si aliatul
ei in acele vremuri.
7 Iar unul dintre odraslale din radacinile ei se va ridica si va porni
impotriva ostirii si va intra in cetatea cea intarita a regelui de la miazanoapte
si va face cu ei ce va voi si va fi biruitor.
8 Chiar si dumnezeii lor, impreuna cu chipurile lor turnate, cu vasele
lor de pret, aur si argint, vor fi duse in robia Egiptului si el va fi
mai puternic decat regele de la miazanoapte, ani de-a randul.
9 El va navali in regatul regelui de la miazanoapte, apoi se va intoarce
in tara sa.
10 Si feciorul lui va pregati razboiul si va strange o mare multime
de osti de lupta si va da navala peste el si il va potopi si il va cotropi
si se va intoarce si va patrunde pana la cetatea lui cea intarita.
11 Atunci regele de la miazazi va fi amarat foarte si va iesi si va
face razboi cu el - cu regele de la miazanoapte, care va ridica o mare
ostire; dar ostirea va cadea in mana regelui de la miazazi;
12 Si ostirea va fi nimicita; inima regelui se va ingamfa; zeci de
mii va dobori la pamant, dar nu va fi mai puternic.
13 Si inca o data regele de la miazanoapte va ridica ostiri mai puternice
decat cele dintai si, dupa un rastimp de cativa ani, va da navala peste
el, cu o mare ostire si cu numeroasa calarime.
14 Si in vremea aceea multi se vor scula impotriva regelui de la miazazi
si oameni silnici din poporul tau se vor ridica, asa ca sa se implineasca
vedenia, dar se vor poticni.
15 Iar regele de la miazanoapte va veni si va ridica intarituri si
va cuprinde o cetate intarita, iar ostirea de ajutor a regelui de la miazanoapte
nu va putea sa tina piept si trupele sale vor fugi si nu va fi nici un
chip de stat impotriva.
16 Cel care va porni impotriva lui va face dupa placul sau si nimeni
nu i se va impotrivi, si se va opri in tara stralucirii si totul va fi
in mana lui.
17 Si isi va indrepta privirea sa ia in stapanire intregul lui regat
si va face o invoiala cu el si ii va da de sotie pe o fiica a sa, ca sa
aduca pieirea tarii, dar aceasta nu se va intampla si nu va duce la izbanda.
18 Si isi va intoarce privirea spre insule si va cuprinde multe din
ele, iar o capetenie va pune capat ocarii lui, fara putinta de raspuns.
19 Si isi va intoarce fata spre intariturile tarii sale, dar se va
poticni, va cadea si va pieri.
20 Si in locul lui va veni altul, care va trimite un strangator de
dari in locul care este gloria regatului (Ierusalimul), dar in cateva zile
va fi doborat nu prin manie, nici prin razboi.
22 Si in locul lui va veni un batjocoritor, care nu avusese nici un
drept la vrednicia regala, si el va veni pasnic si prin uneltiri se va
face stapan pe regat.
22 Si ostirile de ajutor vor da inapoi inaintea lui si vor fi sfaramate,
de asemenea si o capetenie a legamantului.
23 Si dupa imprietenirea cu el se va servi de viclesug si va porni
si va birui cu putin popor.
24 Si pe neasteptate va veni in cele mai bogate tinuturi ale tarii
si va face ceea ce n-au facut parintii lui si parintii parintilor lui;
el le va imparti cu risipa, prada si jaf si bogatii; si va urzi planuri
impotriva cetatilor intarite, numai pentru o vreme.
25 Si isi va indrepta puterea si inima impotriva regelui de la miazazi,
eu ostire mare, iar el se va prinde in lupta cu oaste mare si puternica,
dar nu va putea sa i se impotriveasca, ca se vor urzi uneltiri impotriva
lui.
26 Cei ce mananca la masa cu el, il vor prabusi, iar oastea lui se
va sfarama si multi vor cadea loviti de moarte.
27 Si cei doi regi vor pune la cale viclenii in inima lor si la masa
isi vor spune lucruri mincinoase, dar fara nici o izbanda, ca inca n-a
venit sfarsitul randuit de Dumnezeu.
28 Si se va duce cu mari averi in tara lui si inima lui va fi impotriva
Legamantului cel sfant; asa va lucra si se va intoarce in tara lui.
29 La vremea hotarata va navali din nou la miazazi si aceasta din
urma batalie nu va fi ca batalia dintai.
30 Corabii din Chitim vor veni impotriva lui; si el va pierde curajul,
se va intoarce si se va intarata impotriva legamantului sfant si va lucra
si se va invoi iarasi cu cei ce au parasit legamantul sfant.
31 Si osti trimise de el vor sta si vor pangari locasul sfant si cetatea,
iar jertfa de fiecare zi o var da de o parte si vor pune in loc uraciunea
pustiirii.
32 Si pe cei ce au savarsit faradelegi impotriva legamantului ii va
insela prin lingusiri, iar poporul care cunoaste pe Dumnezeul sau va ramane
statornic si il va urma.
33 Cei mai intelepti vor invata pe cei multi, dar ei vor cadea un
timp de sabie si foc, de temnita si pustiire.
34 Si in vremea caderii lor, vor primi putin ajutor si multi se vor
uni cu ei, dar din fatarnicie.
35 Si printre intelepti, multi vor cadea ca sa se lamureasca, sa se
curateasca si sa se albeasca pana la sfarsitul vremii, ca mai este inca
pana la vremea randuita.
36 Si regele va face dupa placul sau si se va ridica si se va trufi
impotriva oricarui dumnezeu si impotriva Dumnezeului dumnezeilor va spune
lucruri nemaiauzite si va propasi pana ce sfarsitul maniei va veni, ca
ceea ce este hotarat se va intampla.
37 Si nu va lua aminte la dumnezeii parintilor lui si nici la dumnezeul
placut femeilor si nu va baga in seama pe nici un alt dumnezeu caci el
se va ridica deasupra tuturor.
38 Iar in locul lui va cinsti pe dumnezeul cetatilor, pe un dumnezeu
pe care nu l-au cunoscut parintii lui; aceluia i se va inchina cu aur,
cu argint, cu pietre scumpe si lucruri de pret.
39 El va lua ca aparatori ai cetatilor intarite pe poporul unui dumnezeu
strain; pe cei care il vor recunoaste, el ii va cinsti mult, ii va pune
stapani peste multime si le va imparti pamanturi ca rasplata.
40 La sfarsitul vremii se va razboi cu el regele cel de la miazazi
si se va napusti impotriva lui regele cel de la miazanoapte, cu care de
razboi, cu calareti si cu multe corabii. El va veni in tarile pe care le
va cotropi si le va strabate.
41 Si va veni si in tara stralucirii si zeci de mii se var prabusi;
si iata care vor scapa din mana lui: Edomul, Moabul si restul fiilor lui
Amon.
42 Si va intinde mana sa peste tari si tara Egiptului nu va scapa.
43 Si va ajunge stapan peste comorile de aur si de argint si peste
toate lucrurile pretioase ale Egiptului, iar Libienii si Etiopienii vor
merge dupa el.
44 Dar zvonuri de la rasarit si de la miazanoapte vor veni sa-l inspaimante
si el va iesi cu furie grozava ca sa prapadeasca si sa nimiceasca pe multi.
45 Si el va infige corturile palatului sau intre mare si muntele cel
sfant si stralucit, apoi va veni sfarsitul lui si nimeni nu-i va veni in
ajutor!
CAPITOLUL 12
Vedenie despre invierea mortilor si despre Antihrist.
1 Si in vremea aceea se va scula Mihail, marele voievod care ocroteste
pe fiii poporului tau, si va fi vreme de stramtorare cum n-a mai fost de
cand sunt popoarele si pana in vremea de acum. Dar in vremea aceea, poporul
tau va fi mantuit si anume oricine va fi gasit scris in carte.
2 Si multi dintre cei care dorm in tarana pamantului se vor scula,
unii la viata vesnica, iar altii spre ocara si rusine vesnica.
3 Si cei intelepti vor lumina ca stralucirea cerului si cei care vor
fi indrumat pe multi pe calea dreptatii vor fi ca stelele in vecii vecilor.
4 Iar tu, Daniele, tine ascunse cuvintele si pecetluieste cartea pana
la sfarsitul vremii. Multi vor cerceta-o cu de-amanuntul si va creste stiinta.
5 Si eu, Daniel, m-am uitat, si iata alti doi barbati stand in picioare,
unul pe un mal al fluviului, iar altul pe celalalt mal al fluviului.
6 Si unul a zis celui ce era imbracat in vesminte de in si statea
deasupra apelor fluviului: "Pe cand se var sfarsi aceste fapte minunate?"
7 Si am ascultat pe barbatul cel imbracat in vesminte de in care statea
deasupra apelor fluviului si el si-a ridicat dreapta si stanga lui catre
ceruri si a jurat pe Cel ce este viu in veci: "Va mai tine o vreme; vremuri
si jumatate de vreme, iar cand se va ispravi de sfaramat puterea poporului
celui sfant, atunci vor lua sfarsit toate acestea".
8 Si eu am auzit, dar nu am inteles si am zis: "Stapane, care va fi
sfarsitul acestora?"
9 Si mi-a raspuns: "Du-te, Daniele, ca sunt inchise si pecetluite
cuvintele acestea pana la sfarsit!
10 Multi vor fi curatiti, albiti si lamuriti, iar cei nelegiuiti se
vor purta ca cei nelegiuiti; toti cei fara de lege nu var pricepe, ci numai
cei intelepti vor intelege.
11 Si din vremea cand va inceta jertfa cea de-a pururi si va incepe
uraciunea pustiirii vor fi o mie doua sute nouazeci de zile.
12 Fericit va fi cel ce va astepta si va ajunge la o mie trei sute
treizeci si cinci de zile.
13 Si tu mergi spre sfarsitul tau si te odihneste si te vei scula,
ca sa primesti mostenirea ta in vremea cea de apoi!".
